O legendă veche spune că, demult, foarte demult, oamenii erau mult mai puternici. Dar au profitat atât de mult de puterea divină din ei încât Brahma, stăpânul tuturor zeilor, a decis să le ia această putere şi să o ascundă într-un loc unde va fi imposibil de găsit. Tot ce i-a rămas de făcut era să găsească ascunzătoarea potrivită.
A fost convocat consiliul zeilor pentru a se găsi soluţia. Zeii au sugerat: De ce să nu îngropăm puterile divine ale omului în pământ?”
Brahma a răspuns: Nu, nu vom face asta pentru că omul va săpa adânc şi le va găsi.”
Atunci zeii au spus: In acest caz, să le trimitem divinitatea pe cel mai adânc fund al oceanului.”
Dar Brahma a răspuns din nou: Mai devreme sau mai târziu omul va explora adâncurile oceanului şi cu siguranţă că le va găsi şi le va aduce la suprafaţa.”
Atunci zeii au concluzionat: Nici pământul şi nici oceanul nu sunt locuri unde puterea divină să fie în siguranţă, însă alte idei de ascunzătoare nu mai avem.”
Brahma a exclamat dintr-o dată: Iata ce vom face cu puterile divine ale omului! Le vom ascunde adânc înăuntrul lui pentru că este singurul loc unde nu va caută.”
De atunci încoace, conform legendei, omul încă mai caută în toată lumea, explorează, urcă şi sapă căutând ceva ce, în tot acest timp, se află înăuntrul lui.
Interesant articolul….si cred ca foarte adevarat. Cei mai multi nu ne cunoastem cu adevarat in primul rand pe noi imsine.